Moscova i-a servit lui Diaconescu o porţie de "sfidare supremă"

Ministrul de Externe Cristian Diaconescu a fost întrebat de un student chinez de la Academia diplomatică din Moscova, cum se face că doar în România şi nu în altă ţară, la Revoluţia din 1989 a fost omorât şeful statului. Întrebarea a fost pusă în contextul în care Diaconescu a rostit în aulă Academiei diplomatice de la Moscova un discurs referitor la relaţiile româno-ruse după extinderea UE din 2007. Este clar că întrebările au fost aranjate. În traducere, ruşii, care îşi au partea lor în evenimentele din ’89, au întrebat de ce l-au împuşcat oamenii lor pe Ceuaşescu. Doar aşa ca să amintească cine face jocurile. Ministrul a zâmbit şi, după ce a ascultat mai multe întrebări din partea auditoriului, a precizat că ceea ce s-a întâmplat în 1989 a fost o situaţie excepţională. “În primul rând, ştiţi că în 1989 ne-am confruntat cu o situaţie excepţională. De fapt, o situaţie excepţională care nu a fost sută la sută explicată nici până în prezent”, a spus ministrul de Externe. “A fost o decizie excepţională, a unui tribunal militar exceptional. Noi am văzut la Televizor că tribunalul l-a judecat pe fostul preşedinte şi a luat o decizie într-un anumit sens”, a adăugat ministrul. De ce o fi vorbit Diaconescu la plural?

Comănescu nu vrea la pensie

Comisiile de politică externă ale Parlamentului vor audia, marţea viitoare, patru ambasadori propuşi pentru misiunile diplomatice din Germania, Danemarca, Bulgaria şi Suedia, a declarat, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, citat de Mediafax. Alexandru Victor Micula este propus ambasador în Regatul Danemarcei şi Islandei, Lazăr Comănescu este propus ambasador în Germania, Anton Păcureţu, în Bulgaria, şi Dana Matache, în Regatul Suediei. Cei patru vor fi audiaţi de comisiile de specialitate din Parlament săptămâna viitoare. Victor Micula, diplomat de carieră, a condus comandamentul de organizare a summitului NATO de la Bucureşti. Ulterior, el a fost numit secretar general al MAE, funcţie pe care o ocupă şi în prezent. Dana Răduţa Matache, de asemenea diplomat de carieră, a fost însărcinat cu afaceri al României la Londra. Ea a fost numită în funcţia de secretar de stat pentru afaceri europene în MAE, după ce predecesorul său, Adrian Vieriţa, a fost numit ambasador la Washington.

Cine răspunde pentru morţii crizei?

Un om pe care l-am cunoscut a murit lasând în urmă doi copii de 9 şi 12 ani. A murit lucrând la strungul său cu un singur gând înfipt în creier: „Dacă voi fi dat afară?”. A făcut atac cerebral. A venit salvarea, omul a fost transportat ca un bolovan până la targă. Asistenta i-a luat pulsul şi a conchis: „Tu trebuia să fii mort demult”. Şi omul a murit înspăimântat, dar nu de pierderea locului de muncă ci de cuvintele asistentei. Câţi n-or fi murit ca el sau dacă au scăpat s-au ales cu boli care le vor face zilele cenuşii? Am vrut să scriu „criza ucide”. Mi-am dat seama că e o formulare impersonală. Nu criza ucide. Ucid cei care au provocat criza şi liderii care nu ştiu să-i facă faţă. În timpul acesta, politicienii dansează pe micilie ecrane şi pe holurile Parlamentului, cu gândul la micile lor meschinării. Votează „un buget de criză”. Guvernanţii, foşti şi actuali, nu au înţeles că singurul lor aliat sunt cetăţenii acestei ţări. Aceştia impun noi şi noi taxe fără să înţeleagă că nu mai au ce să jupoaie. Am văzut poliţişti care trebuie să strângă tot mai multe amenzi...pentru buget bineînţeles. Am văzut cum constribuţia la Casa Naţională de Asiguri Medicale a crescut...pentru buget bineînţeles. Am văzut taxe care se plătesc mai des, cum e taxa pe mediu...pentru buget bineînţeles. Să iei, dar de unde? Este ca şi cum în loc să lupţi cu inamicul ţi-ai împuşca fără noimă proprii oameni. Numai oamenii aceştia au capitalul (material, intelectual, fizic etc) pentru a scoate ţara din criză. Este loc. Numai dacă mă gândesc că până şi ceapa se importă. Numai iniţiativa lor, dacă sunt sprijiniţi şi nu sugrumaţi, poate aduce rezultate. Pe lângă aducerea la disperare a cetăţenilor, aleşii noştri mi fac o greşeală care-i va pierde şi pe ei în tumultul neliniştilor sociale. Nimeni nu i-a învăţat pe aceşti oameni cum să lupte cu criza şi ce înseamnă ea. Un pericol cunoscut e pe jumătate evitat. Cât va ţine criza?, cu cât vor creşte preţurile la produsele de bază?, s-ar putea ajunge la incapacitatea de plată a salariilor, pensiilor, ajutorului de şomaj etc? Sunt doar câteva întrebări la care scumpii noştri lideri erau datori să răspundă de multă vreme. De cel puţin doi ani, de la crahul pieţei imobiliare din SUA, se ştia că va fi criză. În acest timp românii erau încurajaţi să se împrumute. Bancherii au fost orbi căci acum datornicii nu mai au cum să-şi plătească ratele. Doar multinaţioanalele au puterea să preseze guvernanţii să-i ajute...pe banii noştri desigur.

Boris Tadici, un Voronin al Serbiei

Preşedintele sârb Boris Tadici a făcut „un cadou” românilor din Serbia, în semn de mulţumire pentru sprijinul pe care România l-a acordat ţării sale. Cu ocazia Zilei Naţionale a Serbiei, pe 15 februarie, acesta a făcut distincţie între „români” şi „vlahi”, deşi aceştia din urmă au înfiinţat un Consiliu Naţional care are înscris în statut că „limba maternă este limba română”. “On Statehood Day we symbolically mark Serbia's unity, her territorial integrity and indivisible nature. We mark a freedom-loving tradition of the Serb nation, but also the respect of all the citizens of Serbia: Serbs, Hungarians, Bosniaks, Romas, Croats, Slovaks, Romanians, Rusyns, Bunjevci, Goranis, Albanians, Vlachs, Montenegrins, Macedonians” the president said, mentioning some of the country's ethnic minorities.Ar putea fi o simplă întâmplare. Şi aromânilor li se spune „vlahi” în Balcani. Nu există însă niciun dubiu că liderul sârb a vrut să spună exact ceea ce a spus. În urmă cu doi ani, l-am auzit pe ministrul său de externe, Vuk Jeremici, spunând că numai lingviştii pot stabili dacă „vlahii” (denumire dată de autorităţile sârne românilor din Timoc) vorbesc româneşte. Nu, domnilor Jeremici şi Tadici! Orice român poate spune acest lucru căci în Timoc nu are probleme în a se înţelege cu românii de acolo. Vladimir Voronin aplică aceeaşi reţetă când face distincţie între „români” şi „moldoveni”.

Cu măgarii, împotriva măgarilor de la Bucureşti

Guvernanţii s-au gândit să distrugă o tradiţie de milenii. Normele UE se negociază!Aproximativ o sută de crescători de oi şi capre din mai multe judeţe ale ţării au pichetat sediul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ei aducând la manifestaţie doi măgari.
"Le reproşăm lipsa de dialog corect cu crescătorii de animale, comunicăm şi Guvernului că ne vom bate pentru producătorii tradiţionali din România, pentru piaţa românească, pentru că ţăranii şi ciobanii nu sunt infractori. În toate ţările Uniunii Europene ţăranii vând în pieţe, nu sunt supuşi unor ordine de dictat. De la intrarea în vigoare a acestui ordin, consumatorii sunt foarte revoltaţi, considerând că acest ordin este o adevărată lovitură pentru producătorii tradiţionali", a spus Nicolae Ştefan, preşedintele Federaţiei Agrostar.

Obama duce America spre un nou război

Barack Obama a trecut de la speranţă la teroare pentru a-şi impune planurile de salvare a economiei americane. Acesta vorbeşte de catastrofă, depresie, petrecerea care s-a terminat etc. Pachetul de stimulente economice şi planul de salvare a sistemului financiar se ridică la peste 2 trilioane de dolari (un trilion=1000 de miliarde). Iată cum explică plastic senatorul american Mitch McConnell valoarea unui trilion: “Dacă ai cheltui un milion de dolari pe zi, de când s-a născut Isus, încă ţi-ar mai rămâne o treime dintr-un trilion”. De unde va lua guvernul american aceşti bani şi în buzunarele cui vor ajunge ei? Înainte de fi alocaţi de la buget (din buzunarul plătitorilor de impozite şi taxe), banii vor fi împrumutaţi. De la cine? De la stăpânii lui Obama, magnaţii şi bancherii care i-au finanţat campania electorală. În aceste condiţii, nu este vorba de “salvarea economiei”, ci de o înpotmolire a Americii în datorii. Datoria SUA este deja de aproape 11 trilioane de dolari.
Ceasul datoriei naţionale din Manhattan a rămas fără cifre. În plus, obligaţiile financiare neplătite se cifrează la 56 de trilioane de dolari. Ca să vă faceţi o idee, în 2008, bugetul educaţiei a fost 61 de miliarde de dolari. În 2007, guvernul a cheltuit 2.730 de milarde de dolari în condiţiile în care a reuşit să colecteze doar 2.568 de miliarde.
Mecanismul de salvare a economiei este cel clasic şi creator de inflaţie: guvernul alocă bani (împrumutaţi) pentru stimularea consumului, ceea ce ar trebui să stimuleze anumite ramuri ale economiei pentru a evita şomajul, care a atins în ianuarie cel mai înalt nivel înregistrat din 1992 încoace, ajungând la 7,6%. Strategii lui Obama ignoră sau se prefac că ignoră faptul că aceasta este însăşi cauza crizei care s-a propagat în întreaga lume. De exemplu, în varianta planului aflată la Senat, 11 miliarde, din totalul de 827, vor fi destinaţi deducerii de taxe la cumpărarea automobilelor. Nu se ştie câţi oameni vor fi atraşi de noile condiţii de pe piaţa auto, deja suprasaturată de stimulentele dealerilor. Consumul stimulat a depăşit limitele conducând la îndatorarea peste posibilităţi a populaţiei. Incapacitatea de paltă a populaţiei s-a propagat la nivelul firmelor. Orice mare comapanie se împrumută atunci când dezvolată produse şi servicii. Pe deasupra, bancherii şi-au retras intenţionat capitalurile accentuând criza siguri că vor câştiga cel puţin îndoit. De ce? Ştiau că primesc bani de la stat pentru "salvarea sistemului financiar"....culmea, chiar banii împrumutaţi de la ei. Poate că Obama duce intenţionat economia la prăpastie pentru a justifica un război. SUA au apelat până acum la războaie pentru a ieşi din criză. Cu excepţia declanşării unei conflagraţii, scenariul este valabil şi pentr restul ţărilor-inclusiv România, care se învârt în jurul cozii şi cerşesc credite internaţionale.


Iată cât indică
ceasul datoriei naţionale a SUA:

FACING UP TO THE Nation's Finances

National Debt Clock

Românilor le va fi impusă o perioadă tranzitorie de 7 ani pe piaţa muncii

Ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Livio Hurzeler, a declara că rezultatul la referendumul de duminică este unul foarte bun, el precizând însă că românilor le va fi impusă o perioadă tranzitorie de 7 ani, pe piaţa muncii, iar în 2009 cota de locuri de muncă va fi de 400, relateaza Mediafax."Sunt foarte mulţumit de rezultatul referendumului. Este un rezultat excelent, bun pentru România, pentru Elveţia şi pentru relaţiile bilaterale. Rezultatul este superior celui înregistrat la referendumul din 2004 organizat după aderarea celor zece state membre", a spus Livio Hurzeler despre referendumul potrivit căruia cetăţenii români şi bulgari vor putea beneficia de dreptul la liberă circulaţie în Elveţia, cel mai devreme de la 1 aprilie.
Ambasadorul a precizat însă că rezultatul pozitiv înregistrat la referendum nu înseamnă că românii vor fi automat liberi să muncească în Elveţia. "În primul rând, vor avea nevoie de un contract de muncă. Deci, trebuie să fie în contact cu un angajator elveţian", a explicat ambasadorul.
"Există o perioadă tranzitorie, în care vor fi cote anuale. La început, aceste cote sunt foarte reduse. Ele vor spori treptat, urmând să fie eliminate definitiv după 7 ani", a spus ambasadorul, potrivit căruia "anul acesta vor fi disponibile 400 de locuri de muncă".Întrebat dacă vor exista restricţii şi în ceea ce priveşte categoriile de locuri de muncă, Huerzeler a spus că depinde de cererea economică.

Germania viseaza la o noua colonie in Basarabia

Markus Meckel, un fost ministru de externe german, isi imagineaza ca este regele gotilor sau, poate, Ribbentrop. Aflat in vizita la Chisinau in calitate de membru al comisiei de politica externa a Bundestag-ului, Meckel si-a permis sa ceara Romaniei sa semneze Tratul de frontiera cu Republica sau Moldova. Mai mult, el a acuzat autoritatile romane ca vorbesc de “reconstituirea Romaniei Mari”. O fi fost teritoriul Basarabiei folosit in migratiile popoarelor germanice, o fi avand Germania interese economice in zona sau relatii bune cu Moscova, o fi presedintele german Horst Koehler “neamt basarabean”, dar Meckel si-a depasit prerogativele chiar daca aceasta este si pozitia tarii sale. In toamna anului trecut, Bundestag-ul a supus la vot o motiune prin care cerea Guvernului federal “sa sustina negocierile dintre Republica Moldova si Romania privind incheierea unui Tratat de baza”.
Într-un interviu acordat unui grup restrâns de jurnalişti, deputatul german a fost întrebat, între altele, cum se văd tensiunile din relaţiile cu România din perspectiva integrării europene a Republicii Moldova. “Din partea României, indiscutabil, se aude o voce care nu este foarte prietenoasă faţă de Republica Moldova şi care vorbeşte despre reconstituirea României Mari”, a răspuns Markus Meckel, potrivit NewsIn. “În acelaşi timp, a adăugat el, este foarte clar că România este stat membru al Uniunii Europene şi vreau să vă spun că în interiorul UE nu există mariajuri forţate. Mireasa este cea care trebuie să-şi dea consimţământul pentru o astfel de căsătorie şi în cazul în care ea spune nu, căsătoria nu are loc. Republica Moldova trebuie să demonstreze voinţă în acest sens şi în cazul în care ea spune nu – lucru care se pare că se întâmplă – atunci nu este nicio problemă – ne vom concentra asupra dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate. În situaţia de acum, Republica Moldova este cea care trebuie să demonstreze mai multă dorinţă de conlucrare şi cooperare”, a continuat parlamentarul german. “România nu doreşte să semneze Acordul de frontieră cu Republica Moldova. În acelaşi timp Republica Moldova condiţionează semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră de încheierea tratatului de frontieră cu ţara vecină. Din punctul meu de vedere, această poziţie a României nu este judicioasă, dar acest lucru nu este o catastrofă”, a spus Meckel.
Prin declaratiile sale, Meckel recunoaste indirect ca a participat la reunificarea Germaniei - lucru pe care, in cazul Romaniei, regimul lui Iliescu nu l-a dorit-, doar pentru ca RDG nu avea alta solutie. Acesta este unul din membrii fondatori ai Partidului Democrat Social din Germania de Est (SDP). Meckel a negat influenta puternica a STASI asupra nasterii SDP-ului. El a ocupat fotoliul de ministru de externe in primul si singurul cabinet al RDG de dupa caderea Zidului Berlinului, condus de Lothar de Maiziere, asupra caruia plana suspiciunea justificata ca a fost colaborator al STASI.

Curcubeu în luna lui Făurar

Garda maghiara: Băsescu făcea mai bine dacă rămânea acasă

Conducerea miscarii extremiste maghiare din Ungaria „Jobbik” din judeţul Bichiş avertizează că va lua decizii „radicale” dacă se va amplasa la Jula statuia mitropolitului ortodox Andrei Şaguna asa cu s-a stabilit in cadrul vizitei din 3 februarie a lui Traian Băsescu la Jula, transmite Romanian Global News. Dupa vizita lui Basescu, „Jobbik” a dat publicităţii următorul comunicat de presă:
“Organizaţia din Judeţul Bichiş a Mişcării „Jobbik” (Pentru o Ungarie mai bună = în altă traducere, de dreapta) condamnă în mod categoric declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, făcute la Jula, referitoare la statuia lui Şaguna şi la autonomia secuiască. Partidul nostru susţine şi pe mai departe că statuia unui episcop anti-maghiar este nedorită în Jula. Preşedintele român nu ar trebui să se amestece în problema statuii Şaguna, deoarece aceasta este exclusiv problema cetăţenilor maghiari. În caz că procesul amplasării statuii va evolua şi un singur centimetru, Jobbik va face paşi radicali.
Este scandalos că, cu ocazia vizitei în Ungaria, Traian Băsescu a încălcat de două ori normele europene, conform cărora este de acceptat, ba mai mult, din punctul de vedere al subsidiarităţii este chiar de dorit, ca un popor să-şi exercite drepturile de autodeterminare. În Ţinutul Secuiesc singura şansă pentru menţinerea ungurilor este autonomia, pe care „Jobbik” o susţine din toate puterile. Deoarece vizita preşedintelui român nu a avut nici un rost, şi pentru că a generat doar noi manifestări ale şovinismului român, Băsescu făcea mai bine dacă rămânea acasă.
Samu Tamás Gergő, preşedinte, „Jobbik” din Judeţul Bichiş”.
In timp ce autoritatile romane au inghitit reamplasarea in Arad a statuilor celor 13 generali maghiari, care au luptat impotriva romanilor, statuia mitropolitului roman asteapta de doi ani sa fie ridicata. Constructia acesteia a fost prevazuta in acordurile interguvernamentale din 2007.

NATO, în variantă rusă

Cele şapte state din fosta URSS membre ale Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC) au convenit la Moscova, asupra înfiinţării unor “forţe armate colective de reacţie”, cu baza în Rusia, pentru a răspunde eventualelor ameninţări externe. Acordul a fost semnat miercuri, în cursul unui summit la care au participat preşedinţii celor şapte state membre (Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan). “Am convenit asupra necesităţii de a înfiinţa forţe unificate”, a declarat, potrivit agenţiei Interfax, şeful statului rus, Dmitri Medvedev, apreciind că aceste unităţi vor permite o “reacţie operaţională la ameninţări”. Aceste forţe colective “vor avea un comandament comun şi se vor afla în permanenţă pe teritoriul rus”, declarase anterior un consilier al preşedintelui rus, Serghei Prihodko, citat de agenţiile ruse. Compoziţia acestor unităţi comune şi detaliile privind comandamentul unificat nu au fost comunicate pentru moment presei.

Decizia de la Haga: Romania a castigat mai putin decat a pierdut

Agentul României la CIJ Bogdan Aurescu a declarat ă decizia Curţii în cazul procesului cu Ucraina acordă României 9700 de kilometri pătraţi de zonă economică exclusivă şi platou continental, reprezentând 79,34% din totalul suprafeţei în dispută.
“Hotărârea pe care a pronunţat-o astăzi Curtea recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34 % din zona în dispută cu Ucraina”, a spus Aurescu. Insula Serpilor nu a fost considerata ca punct de baza delimitarea platoului continental. Cu toate acestea, din cate se poate vedea din harta CIJ, linia care desparte paltoul trece pe sub Insula Serpilor. Punctele de delimitare din
txtul sentinţei sunt redate mai jos (vezi harta cu punctele mai jos).
12. The maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones
217. The Court observes that a maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones is not to be assimilated to a State boundary separating territories of States. The former defines the limits of maritime zones where under international law coastal States have certain sovereign rights for defined purposes. The latter defines the territorial limits of State sovereignty. Consequently, the Court considers that no confusion as to the nature of the maritime boundary delimiting the exclusive economic zone and the continental shelf arises and will thus employ this term.
218. The line of the maritime boundary established by the Court begins at Point 1, the point of intersection of the outer limit of the territorial sea of Romania with the territorial sea of Ukraine around Serpents’ Island as stipulated in Article 1 of the 2003 State Border Régime Treaty (see paragraph 28 above). From Point 1 it follows the arc of the 12-nautical-mile territorial sea of Serpents’ Island until the arc intersects at Point 2, with co-ordinates 45° 03' 18.5" N and 30° 09' 24.6" E, with a line equidistant from the adjacent coasts of Romania and Ukraine, plotted by reference to base points located on the landward end of the Sulina dyke and the south-eastern tip of Tsyganka Island. The maritime boundary from Point 2 continues along the equidistance line5 in a south-easterly direction until Point 3, with co-ordinates 44° 46' 38.7" N and 30° 58' 37.3" E (Point A of the provisional equidistance line), where the equidistance line becomes affected by a base point located on the Sacalin Peninsula.
From Point 3 the maritime boundary follows the equidistance line in a south-easterly direction to Point 4, with co-ordinates 44° 44' 13.4" N and 31° 10' 27.7" E (Point B of the provisional equidistance line), where the equidistance line becomes affected by the base point located on Cape Tarkhankut on Ukraine’s opposite coast and turns south-south-east. From Point 4 the boundary traces the line equidistant from the opposite coasts of Romania and Ukraine until Point 5, with co-ordinates 44° 02' 53.0" N and 31° 24' 35.0" E) (Point C of the provisional equidistance line), which is controlled by base points on the Sacalin Peninsula on the Romanian coast and Capes Tarkhankut and Khersones on the Ukrainian coast, from where it continues along the equidistance line in a southerly direction starting at a geodetic azimuth of 185° 23' 54.5" until the maritime boundary reaches the area where the rights of third States may be affected (see sketch-maps Nos. 8 and 9)

Un "gest" din pustă

Preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, a făcut ieri o promisiune deşartă către omologul său român. Vorbele meşteşugite au făcut angajamentul şi mai străveziu. “Am discutat cu preşedintele României şi despre problema reprezentării parlamentare (a românilor din Ungaria), am stabilit că trebuie să facem un gest ca şi această minoritate să fie reprezentată în Parlament. Trebuie să le punem la dispoziţie, însă, şi baza juridică pentru intrarea în Parlament, altfel nu vor reuşi”, a spus Solyom.
Reprezentarea românilor în legislativul de la Budapesta - aşa cum se întâmplă în cazul minorităţilor din România, s-a discutat în van cu ocazia zecilor de vizite efectuate de liderii noştri în capitala ungară. Acest lucru nu este posibil decât dacă este stabilit prin lege, iar parlamentarii maghiari nu au nicio intenţie să voteze o astfel de iniţiativă. Solyom a avut tupelul să spună că sistemul autoguvernărilor minoritare “compensează oarecum reprezentarea în Parlament”. “Acest sistem al autoguvernării compensează oarecum reprezentarea în Parlament. Din cauza numărului redus al persoanelor care compun minoritatea românească accederea în parlament este destul de dificilă pentru că alegerea unui parlamentar se face cu cel puţin 40.000 de voturi”, a spus preşedintele ungar. Finanţate de Budapesta, aceste auoguvernări au numai atribuţii în plan cultural şi sunt un instrument de control al minorităţilor. Nu de puţine ori, cu sau fără sprijinul Budapestei, în fruntea autoguvernărilor locale ale românilor, ajung chiar maghiari ce-şi cumpără voturile. În plus, Ungaria se bazează pe faptul că minorităţile sunt prea slabe şi puţin numeroase pentru a transforma autoguvernările în organe puternice pentru exercitarea drepturilor lor. În mai puţin de un secol, autorităţile maghiare au reuşit să reducă comunitatea românească la jumătate. La recensămîntul din 1990 au fost înregistraţi ca români în Ungaria 10.740 de cetăţeni. Reprezentanţele româneşti din Ungaria, inclusiv cele bisericeşti, estimează însă numărul românilor la 20-25.000 de suflete.
Pe de altă parte, liderul maghiar l-a contrazis pe Băsescu, care a declarat că în România autonomia teritorială nu va fi posibilă niciodată. În replică, Solyom a spus: “Ungaria consideră posibilă o asemenea autonomie teritorială şi va continua să susţină această aspiraţie a minorităţii maghiare din România, bineînţeles, în limitele clare ale Constituţiei României”.