Curcubeu în luna lui Făurar

Garda maghiara: Băsescu făcea mai bine dacă rămânea acasă

Conducerea miscarii extremiste maghiare din Ungaria „Jobbik” din judeţul Bichiş avertizează că va lua decizii „radicale” dacă se va amplasa la Jula statuia mitropolitului ortodox Andrei Şaguna asa cu s-a stabilit in cadrul vizitei din 3 februarie a lui Traian Băsescu la Jula, transmite Romanian Global News. Dupa vizita lui Basescu, „Jobbik” a dat publicităţii următorul comunicat de presă:
“Organizaţia din Judeţul Bichiş a Mişcării „Jobbik” (Pentru o Ungarie mai bună = în altă traducere, de dreapta) condamnă în mod categoric declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, făcute la Jula, referitoare la statuia lui Şaguna şi la autonomia secuiască. Partidul nostru susţine şi pe mai departe că statuia unui episcop anti-maghiar este nedorită în Jula. Preşedintele român nu ar trebui să se amestece în problema statuii Şaguna, deoarece aceasta este exclusiv problema cetăţenilor maghiari. În caz că procesul amplasării statuii va evolua şi un singur centimetru, Jobbik va face paşi radicali.
Este scandalos că, cu ocazia vizitei în Ungaria, Traian Băsescu a încălcat de două ori normele europene, conform cărora este de acceptat, ba mai mult, din punctul de vedere al subsidiarităţii este chiar de dorit, ca un popor să-şi exercite drepturile de autodeterminare. În Ţinutul Secuiesc singura şansă pentru menţinerea ungurilor este autonomia, pe care „Jobbik” o susţine din toate puterile. Deoarece vizita preşedintelui român nu a avut nici un rost, şi pentru că a generat doar noi manifestări ale şovinismului român, Băsescu făcea mai bine dacă rămânea acasă.
Samu Tamás Gergő, preşedinte, „Jobbik” din Judeţul Bichiş”.
In timp ce autoritatile romane au inghitit reamplasarea in Arad a statuilor celor 13 generali maghiari, care au luptat impotriva romanilor, statuia mitropolitului roman asteapta de doi ani sa fie ridicata. Constructia acesteia a fost prevazuta in acordurile interguvernamentale din 2007.

NATO, în variantă rusă

Cele şapte state din fosta URSS membre ale Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC) au convenit la Moscova, asupra înfiinţării unor “forţe armate colective de reacţie”, cu baza în Rusia, pentru a răspunde eventualelor ameninţări externe. Acordul a fost semnat miercuri, în cursul unui summit la care au participat preşedinţii celor şapte state membre (Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan). “Am convenit asupra necesităţii de a înfiinţa forţe unificate”, a declarat, potrivit agenţiei Interfax, şeful statului rus, Dmitri Medvedev, apreciind că aceste unităţi vor permite o “reacţie operaţională la ameninţări”. Aceste forţe colective “vor avea un comandament comun şi se vor afla în permanenţă pe teritoriul rus”, declarase anterior un consilier al preşedintelui rus, Serghei Prihodko, citat de agenţiile ruse. Compoziţia acestor unităţi comune şi detaliile privind comandamentul unificat nu au fost comunicate pentru moment presei.

Decizia de la Haga: Romania a castigat mai putin decat a pierdut

Agentul României la CIJ Bogdan Aurescu a declarat ă decizia Curţii în cazul procesului cu Ucraina acordă României 9700 de kilometri pătraţi de zonă economică exclusivă şi platou continental, reprezentând 79,34% din totalul suprafeţei în dispută.
“Hotărârea pe care a pronunţat-o astăzi Curtea recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34 % din zona în dispută cu Ucraina”, a spus Aurescu. Insula Serpilor nu a fost considerata ca punct de baza delimitarea platoului continental. Cu toate acestea, din cate se poate vedea din harta CIJ, linia care desparte paltoul trece pe sub Insula Serpilor. Punctele de delimitare din
txtul sentinţei sunt redate mai jos (vezi harta cu punctele mai jos).
12. The maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones
217. The Court observes that a maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones is not to be assimilated to a State boundary separating territories of States. The former defines the limits of maritime zones where under international law coastal States have certain sovereign rights for defined purposes. The latter defines the territorial limits of State sovereignty. Consequently, the Court considers that no confusion as to the nature of the maritime boundary delimiting the exclusive economic zone and the continental shelf arises and will thus employ this term.
218. The line of the maritime boundary established by the Court begins at Point 1, the point of intersection of the outer limit of the territorial sea of Romania with the territorial sea of Ukraine around Serpents’ Island as stipulated in Article 1 of the 2003 State Border Régime Treaty (see paragraph 28 above). From Point 1 it follows the arc of the 12-nautical-mile territorial sea of Serpents’ Island until the arc intersects at Point 2, with co-ordinates 45° 03' 18.5" N and 30° 09' 24.6" E, with a line equidistant from the adjacent coasts of Romania and Ukraine, plotted by reference to base points located on the landward end of the Sulina dyke and the south-eastern tip of Tsyganka Island. The maritime boundary from Point 2 continues along the equidistance line5 in a south-easterly direction until Point 3, with co-ordinates 44° 46' 38.7" N and 30° 58' 37.3" E (Point A of the provisional equidistance line), where the equidistance line becomes affected by a base point located on the Sacalin Peninsula.
From Point 3 the maritime boundary follows the equidistance line in a south-easterly direction to Point 4, with co-ordinates 44° 44' 13.4" N and 31° 10' 27.7" E (Point B of the provisional equidistance line), where the equidistance line becomes affected by the base point located on Cape Tarkhankut on Ukraine’s opposite coast and turns south-south-east. From Point 4 the boundary traces the line equidistant from the opposite coasts of Romania and Ukraine until Point 5, with co-ordinates 44° 02' 53.0" N and 31° 24' 35.0" E) (Point C of the provisional equidistance line), which is controlled by base points on the Sacalin Peninsula on the Romanian coast and Capes Tarkhankut and Khersones on the Ukrainian coast, from where it continues along the equidistance line in a southerly direction starting at a geodetic azimuth of 185° 23' 54.5" until the maritime boundary reaches the area where the rights of third States may be affected (see sketch-maps Nos. 8 and 9)

Un "gest" din pustă

Preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, a făcut ieri o promisiune deşartă către omologul său român. Vorbele meşteşugite au făcut angajamentul şi mai străveziu. “Am discutat cu preşedintele României şi despre problema reprezentării parlamentare (a românilor din Ungaria), am stabilit că trebuie să facem un gest ca şi această minoritate să fie reprezentată în Parlament. Trebuie să le punem la dispoziţie, însă, şi baza juridică pentru intrarea în Parlament, altfel nu vor reuşi”, a spus Solyom.
Reprezentarea românilor în legislativul de la Budapesta - aşa cum se întâmplă în cazul minorităţilor din România, s-a discutat în van cu ocazia zecilor de vizite efectuate de liderii noştri în capitala ungară. Acest lucru nu este posibil decât dacă este stabilit prin lege, iar parlamentarii maghiari nu au nicio intenţie să voteze o astfel de iniţiativă. Solyom a avut tupelul să spună că sistemul autoguvernărilor minoritare “compensează oarecum reprezentarea în Parlament”. “Acest sistem al autoguvernării compensează oarecum reprezentarea în Parlament. Din cauza numărului redus al persoanelor care compun minoritatea românească accederea în parlament este destul de dificilă pentru că alegerea unui parlamentar se face cu cel puţin 40.000 de voturi”, a spus preşedintele ungar. Finanţate de Budapesta, aceste auoguvernări au numai atribuţii în plan cultural şi sunt un instrument de control al minorităţilor. Nu de puţine ori, cu sau fără sprijinul Budapestei, în fruntea autoguvernărilor locale ale românilor, ajung chiar maghiari ce-şi cumpără voturile. În plus, Ungaria se bazează pe faptul că minorităţile sunt prea slabe şi puţin numeroase pentru a transforma autoguvernările în organe puternice pentru exercitarea drepturilor lor. În mai puţin de un secol, autorităţile maghiare au reuşit să reducă comunitatea românească la jumătate. La recensămîntul din 1990 au fost înregistraţi ca români în Ungaria 10.740 de cetăţeni. Reprezentanţele româneşti din Ungaria, inclusiv cele bisericeşti, estimează însă numărul românilor la 20-25.000 de suflete.
Pe de altă parte, liderul maghiar l-a contrazis pe Băsescu, care a declarat că în România autonomia teritorială nu va fi posibilă niciodată. În replică, Solyom a spus: “Ungaria consideră posibilă o asemenea autonomie teritorială şi va continua să susţină această aspiraţie a minorităţii maghiare din România, bineînţeles, în limitele clare ale Constituţiei României”.