Despre mizeriile pe care le fac ucrainenii românilor

Senatorul ales pentru Europa şi Asia, Viorel Badea, a declarat luni că situaţia românilor din Ucraina este critică, aceştia fiind supuşi unui proces de “deznaţionalizare” şi cere ministrului de externe să “ridice tonul cu o notă” pentru protejarea identităţii naţionale, transmite NewsIn. “Îi voi sugera domnului ministru Diaconescu să se aplece cu mai multă insistenţă asupra reprezentării consulare în statele din vecinătate şi să ridice tonul cu o notă în ceea ce priveşte dialogul şi negocierile cu partenerii noştri cu statele vecine, atunci când vorbim despre protejarea intereselor naţionale şi a identităţii spirituale a comunităţilor de români”, a spus senatorul PD-L Viorel Badea.
Senatorul acuză autorităţile din Ucraina de o serie de “acţiuni de deznaţionalizare” a comunităţii româneşti, dublate şi de o campanie de presă “antiromânească vizibilă”. Senatorul PD-L Viorel Badea, ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia, a efectuat în perioada 27 februarie-1 martie, o vizită în Ucraina pentru a analiza situaţia comunităţii românilor de acolo, la invitaţia acestora. Comunitatea românilor se concentrează cu precăderere în trei zone din Ucraina, în Transcarpatia, nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei. Badea a avut în Ucraina întâlniri cu directori de licee româneşti, cu conducerea comunităţii româneşti din Ucraina şi cu reprezentanţii consulatului român de la Cernăuţi. Senatorul democrat a semnalat trei probleme esenţiale ale românilor de acolo: situaţia critică a învăţământului în limba română şi imposibilitatea românilor de a-şi păstra identitatea culturală, piedicile puse în calea deschiderii Institutului Cultural Român şi slaba finanţare a sociaţiilor de români de acolo. În ceea ce priveşte învăţământul, Badea a atras atenţia asupra a două ordine adoptate de Guvernul ucrainean, prin care se îngrădeşte accesul la învăţământul în limba română. Mai exact, o serie de materii care se studiau în limba română au devenit obligatorii în limba ucraineană. În plus, copii care au studiat în limba minorităţii naţionale, trebuie să dea la sfârşitul studiului teste în limba ucraineană. Senatorul a deplâns şi situaţia dezastruoasă din şcolile româneşti, din punct de vedere logistic, care face activitatea de studiu improprie. “Autorităţile ucrainene stau foarte bine din punct de vedere al legislaţiei. Pe hârtie, ei oferă toate drepturile minorităţilor naţionale, problema vine când aceste drepturi trebuie puse în aplicare”, a explicat Viorel Badea.
În ceea ce priveşte Institutul Cultural Român de la Cernăuţi, pentru care autorităţile ucrainene şi-au dat acordul, acesta trebuia inaugurat exact la 27 februarie anul acesta. “Deşi sediul este ales încă din vară, chiria este plătită, autorităţile ucrainene nu şi-au mai dat acceptul pentru deschiderea acestuia, pentru că brusc s-au trezit că pe sub acea clădire trec cabluri de transmisiuni speciale”, a explicat Badea. Acesta a atras atenţia că, în schimb, România a acceptat ca la Bucureşti, pe Calea Victoriei, să funcţioneze Casa de Cultură a Ucrainei.
Viorel Badea a declarat că îl va convoca pe ministrul de externe Cristian Diaconescu la o audiere în Parlament pe această temă, în cadrul comisiilor de politică externă şi de cultură. În al treilea rând, Badea a explicat că românii din Ucraina cer ca statul român să se implice mai mult în susţinerea lor financiară şi logistică. De exemplu, statul român finanţează minoritatea ucraineană din România cu 1,8 milioane de euro, în timp ce românilor din Ucraina le sunt alocaţi numai 32.000 de dolari, a arătat senatorul. În opinia senatorului, o soluţie ar fi ca România să finanţeze direct comunitatea proprie din Ucraina, iar statul vecin să facă acelaşi lucru pentru comunitatea sa. De asemenea, Badea a spus că va solicita o discuţia la Departamentul pentru relaţii interetnice din Guvern pentru a cere explicaţii legate de modul în care sunt finanţaţi ucrainenii din România. În cele din urmă, Viorel Badea a atras atenţia că la nivel consular, reprezentarea României este “subdimensionată” în Ucraina, la nivel al personalului, la nivel logistic şi la nivel al finanţării. “Angajaţii consulatului sunt legaţi de mâini şi de picioare dacă vor să acţioneze la nivel diplomatic şi la nivelul relaţionării cu comunităţilor româneşti”, a spus Badea, care a arătat că personalul consulatului român din Cernăuţi a fost redus de la 18 la opt persoane.