Boris Tadici, un Voronin al Serbiei

Preşedintele sârb Boris Tadici a făcut „un cadou” românilor din Serbia, în semn de mulţumire pentru sprijinul pe care România l-a acordat ţării sale. Cu ocazia Zilei Naţionale a Serbiei, pe 15 februarie, acesta a făcut distincţie între „români” şi „vlahi”, deşi aceştia din urmă au înfiinţat un Consiliu Naţional care are înscris în statut că „limba maternă este limba română”. “On Statehood Day we symbolically mark Serbia's unity, her territorial integrity and indivisible nature. We mark a freedom-loving tradition of the Serb nation, but also the respect of all the citizens of Serbia: Serbs, Hungarians, Bosniaks, Romas, Croats, Slovaks, Romanians, Rusyns, Bunjevci, Goranis, Albanians, Vlachs, Montenegrins, Macedonians” the president said, mentioning some of the country's ethnic minorities.Ar putea fi o simplă întâmplare. Şi aromânilor li se spune „vlahi” în Balcani. Nu există însă niciun dubiu că liderul sârb a vrut să spună exact ceea ce a spus. În urmă cu doi ani, l-am auzit pe ministrul său de externe, Vuk Jeremici, spunând că numai lingviştii pot stabili dacă „vlahii” (denumire dată de autorităţile sârne românilor din Timoc) vorbesc româneşte. Nu, domnilor Jeremici şi Tadici! Orice român poate spune acest lucru căci în Timoc nu are probleme în a se înţelege cu românii de acolo. Vladimir Voronin aplică aceeaşi reţetă când face distincţie între „români” şi „moldoveni”.

Cu măgarii, împotriva măgarilor de la Bucureşti

Guvernanţii s-au gândit să distrugă o tradiţie de milenii. Normele UE se negociază!Aproximativ o sută de crescători de oi şi capre din mai multe judeţe ale ţării au pichetat sediul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ei aducând la manifestaţie doi măgari.
"Le reproşăm lipsa de dialog corect cu crescătorii de animale, comunicăm şi Guvernului că ne vom bate pentru producătorii tradiţionali din România, pentru piaţa românească, pentru că ţăranii şi ciobanii nu sunt infractori. În toate ţările Uniunii Europene ţăranii vând în pieţe, nu sunt supuşi unor ordine de dictat. De la intrarea în vigoare a acestui ordin, consumatorii sunt foarte revoltaţi, considerând că acest ordin este o adevărată lovitură pentru producătorii tradiţionali", a spus Nicolae Ştefan, preşedintele Federaţiei Agrostar.

Obama duce America spre un nou război

Barack Obama a trecut de la speranţă la teroare pentru a-şi impune planurile de salvare a economiei americane. Acesta vorbeşte de catastrofă, depresie, petrecerea care s-a terminat etc. Pachetul de stimulente economice şi planul de salvare a sistemului financiar se ridică la peste 2 trilioane de dolari (un trilion=1000 de miliarde). Iată cum explică plastic senatorul american Mitch McConnell valoarea unui trilion: “Dacă ai cheltui un milion de dolari pe zi, de când s-a născut Isus, încă ţi-ar mai rămâne o treime dintr-un trilion”. De unde va lua guvernul american aceşti bani şi în buzunarele cui vor ajunge ei? Înainte de fi alocaţi de la buget (din buzunarul plătitorilor de impozite şi taxe), banii vor fi împrumutaţi. De la cine? De la stăpânii lui Obama, magnaţii şi bancherii care i-au finanţat campania electorală. În aceste condiţii, nu este vorba de “salvarea economiei”, ci de o înpotmolire a Americii în datorii. Datoria SUA este deja de aproape 11 trilioane de dolari.
Ceasul datoriei naţionale din Manhattan a rămas fără cifre. În plus, obligaţiile financiare neplătite se cifrează la 56 de trilioane de dolari. Ca să vă faceţi o idee, în 2008, bugetul educaţiei a fost 61 de miliarde de dolari. În 2007, guvernul a cheltuit 2.730 de milarde de dolari în condiţiile în care a reuşit să colecteze doar 2.568 de miliarde.
Mecanismul de salvare a economiei este cel clasic şi creator de inflaţie: guvernul alocă bani (împrumutaţi) pentru stimularea consumului, ceea ce ar trebui să stimuleze anumite ramuri ale economiei pentru a evita şomajul, care a atins în ianuarie cel mai înalt nivel înregistrat din 1992 încoace, ajungând la 7,6%. Strategii lui Obama ignoră sau se prefac că ignoră faptul că aceasta este însăşi cauza crizei care s-a propagat în întreaga lume. De exemplu, în varianta planului aflată la Senat, 11 miliarde, din totalul de 827, vor fi destinaţi deducerii de taxe la cumpărarea automobilelor. Nu se ştie câţi oameni vor fi atraşi de noile condiţii de pe piaţa auto, deja suprasaturată de stimulentele dealerilor. Consumul stimulat a depăşit limitele conducând la îndatorarea peste posibilităţi a populaţiei. Incapacitatea de paltă a populaţiei s-a propagat la nivelul firmelor. Orice mare comapanie se împrumută atunci când dezvolată produse şi servicii. Pe deasupra, bancherii şi-au retras intenţionat capitalurile accentuând criza siguri că vor câştiga cel puţin îndoit. De ce? Ştiau că primesc bani de la stat pentru "salvarea sistemului financiar"....culmea, chiar banii împrumutaţi de la ei. Poate că Obama duce intenţionat economia la prăpastie pentru a justifica un război. SUA au apelat până acum la războaie pentru a ieşi din criză. Cu excepţia declanşării unei conflagraţii, scenariul este valabil şi pentr restul ţărilor-inclusiv România, care se învârt în jurul cozii şi cerşesc credite internaţionale.


Iată cât indică
ceasul datoriei naţionale a SUA:

FACING UP TO THE Nation's Finances

National Debt Clock

Românilor le va fi impusă o perioadă tranzitorie de 7 ani pe piaţa muncii

Ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Livio Hurzeler, a declara că rezultatul la referendumul de duminică este unul foarte bun, el precizând însă că românilor le va fi impusă o perioadă tranzitorie de 7 ani, pe piaţa muncii, iar în 2009 cota de locuri de muncă va fi de 400, relateaza Mediafax."Sunt foarte mulţumit de rezultatul referendumului. Este un rezultat excelent, bun pentru România, pentru Elveţia şi pentru relaţiile bilaterale. Rezultatul este superior celui înregistrat la referendumul din 2004 organizat după aderarea celor zece state membre", a spus Livio Hurzeler despre referendumul potrivit căruia cetăţenii români şi bulgari vor putea beneficia de dreptul la liberă circulaţie în Elveţia, cel mai devreme de la 1 aprilie.
Ambasadorul a precizat însă că rezultatul pozitiv înregistrat la referendum nu înseamnă că românii vor fi automat liberi să muncească în Elveţia. "În primul rând, vor avea nevoie de un contract de muncă. Deci, trebuie să fie în contact cu un angajator elveţian", a explicat ambasadorul.
"Există o perioadă tranzitorie, în care vor fi cote anuale. La început, aceste cote sunt foarte reduse. Ele vor spori treptat, urmând să fie eliminate definitiv după 7 ani", a spus ambasadorul, potrivit căruia "anul acesta vor fi disponibile 400 de locuri de muncă".Întrebat dacă vor exista restricţii şi în ceea ce priveşte categoriile de locuri de muncă, Huerzeler a spus că depinde de cererea economică.

Germania viseaza la o noua colonie in Basarabia

Markus Meckel, un fost ministru de externe german, isi imagineaza ca este regele gotilor sau, poate, Ribbentrop. Aflat in vizita la Chisinau in calitate de membru al comisiei de politica externa a Bundestag-ului, Meckel si-a permis sa ceara Romaniei sa semneze Tratul de frontiera cu Republica sau Moldova. Mai mult, el a acuzat autoritatile romane ca vorbesc de “reconstituirea Romaniei Mari”. O fi fost teritoriul Basarabiei folosit in migratiile popoarelor germanice, o fi avand Germania interese economice in zona sau relatii bune cu Moscova, o fi presedintele german Horst Koehler “neamt basarabean”, dar Meckel si-a depasit prerogativele chiar daca aceasta este si pozitia tarii sale. In toamna anului trecut, Bundestag-ul a supus la vot o motiune prin care cerea Guvernului federal “sa sustina negocierile dintre Republica Moldova si Romania privind incheierea unui Tratat de baza”.
Într-un interviu acordat unui grup restrâns de jurnalişti, deputatul german a fost întrebat, între altele, cum se văd tensiunile din relaţiile cu România din perspectiva integrării europene a Republicii Moldova. “Din partea României, indiscutabil, se aude o voce care nu este foarte prietenoasă faţă de Republica Moldova şi care vorbeşte despre reconstituirea României Mari”, a răspuns Markus Meckel, potrivit NewsIn. “În acelaşi timp, a adăugat el, este foarte clar că România este stat membru al Uniunii Europene şi vreau să vă spun că în interiorul UE nu există mariajuri forţate. Mireasa este cea care trebuie să-şi dea consimţământul pentru o astfel de căsătorie şi în cazul în care ea spune nu, căsătoria nu are loc. Republica Moldova trebuie să demonstreze voinţă în acest sens şi în cazul în care ea spune nu – lucru care se pare că se întâmplă – atunci nu este nicio problemă – ne vom concentra asupra dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate. În situaţia de acum, Republica Moldova este cea care trebuie să demonstreze mai multă dorinţă de conlucrare şi cooperare”, a continuat parlamentarul german. “România nu doreşte să semneze Acordul de frontieră cu Republica Moldova. În acelaşi timp Republica Moldova condiţionează semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră de încheierea tratatului de frontieră cu ţara vecină. Din punctul meu de vedere, această poziţie a României nu este judicioasă, dar acest lucru nu este o catastrofă”, a spus Meckel.
Prin declaratiile sale, Meckel recunoaste indirect ca a participat la reunificarea Germaniei - lucru pe care, in cazul Romaniei, regimul lui Iliescu nu l-a dorit-, doar pentru ca RDG nu avea alta solutie. Acesta este unul din membrii fondatori ai Partidului Democrat Social din Germania de Est (SDP). Meckel a negat influenta puternica a STASI asupra nasterii SDP-ului. El a ocupat fotoliul de ministru de externe in primul si singurul cabinet al RDG de dupa caderea Zidului Berlinului, condus de Lothar de Maiziere, asupra caruia plana suspiciunea justificata ca a fost colaborator al STASI.