Jos picioarele pe pământ!

Costică Canacheu a înfiinţat în Albania Consiliul Armânilor, înregistrat ca persoană juridică, pe lângă Ministerul Justiţiei din Tirana. Tot la Tirana România are un nou ambasador în persoana lui Viorel Stănilă. Sper că domnul Stănilă nu-i va da o mână de ajutor lui Canacheu pentru realizarea scopurilor dubioase ale nou înfiinţatei organizaţii. Pe scurt, Consiliul Armânilor îşi propune să obţină recunoaşterea aromânilor ca popor distinct, fără legătură cu poporul român. Iată ce scrie în comunicatul oficial: “Consiliul Armânilor îsi propune sa reunească toate grupurile, asociaţiile şi persoanele private armâne care aderă la principiile enunţate în statutul său şi care sunt interesaţi de acţiunile pe care acesta le întreprinde, precum şi obtinerea recunoaşterii armânilor, în fiecare ţară din Balcani, unde trăiesc comunităţi armâne, ca popor distinct, autohton, regional, vorbitor de o limbă cu o tradiţie milenară, începând din Macedonia antică şi până azi”. “Blâstăm mare s-aibâ n casâ/cari di limba lui s-alasâ” scrie pe frontispiciul publicaţiei “Armânlu” în care apare şi structura “Consiliului Armânjilor”(foto jos). Blestemul străvechi vorbeşte de “uitarea de neam şi de ţară”. Canacheu, care a reuşit să atragă mai mulţi reprezentanţi ai aromânilor din Balcani, promite să nu-şi uite neamul, dar sa-şi uite Ţara (indiferent care sunt graniţele şi denumirea sa actuală). Spun “Ţara” pentru că “Ţara” au spus generaţii de luptători şi cărturări aromâni. Dintre aceştia îmi vin acum în minte două figuri dragi mie, care au grăbit cu secole formarea Ţării: domnitorul Mihai Viteazu şi mitroplitul Andrei Şaguna. Până acum neamul acesta a fost scindat doar de ocupanţi şi cotropitori, de la romani la Stalin. Acum Canacheu&co. vrea să le ia locul ocupanţilor pe motiv că aromânii nu au şcoli şi publicaţii în graiul lor în România. O minoritate aromână i-ar asigura un loc cald în parlament şi mulţi bani europeni. E adevărat că nici guvernele care au trecut ca plaoia şi ca vântul nu s-au preocupat de soarta aromânilor. Important era ca aromânii, dintre care mulţi ocupă funcţii importante în statul român, să-şi concentreze eforturile pentru a obţine respectarea drepturilor celor din care s-au ridicat şi nu pentru a-şi atinge interesele personale. Oricât ar vrea unii, aromânii vor fi legaţi prin mii de fire invizibile de români, peste care nu se poate trece.Dar de ce nu a luptat domnul Canacheu până acum pentru drepturile aromânilor din Grecia, care nici măcar nu sunt recunoscuţi ca minoritate (română sau nu)? Poate pentru că din Grecia i-au venit mulţi bani. De ce nu a luptat Mitko Papuli, aromân bine plasat în politica din Macedonia pentru respectarea drepturilor? Ce-i face pe fondatorii Consiliului Armânilor să creadă că va fi mai uşor să obţină recunoaşterea aromânilor ca “popor distinct” dacă îşi reneagă legăturile cu România? Or fi primit vreo promisiune străină.