Un "gest" din pustă

Preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, a făcut ieri o promisiune deşartă către omologul său român. Vorbele meşteşugite au făcut angajamentul şi mai străveziu. “Am discutat cu preşedintele României şi despre problema reprezentării parlamentare (a românilor din Ungaria), am stabilit că trebuie să facem un gest ca şi această minoritate să fie reprezentată în Parlament. Trebuie să le punem la dispoziţie, însă, şi baza juridică pentru intrarea în Parlament, altfel nu vor reuşi”, a spus Solyom.
Reprezentarea românilor în legislativul de la Budapesta - aşa cum se întâmplă în cazul minorităţilor din România, s-a discutat în van cu ocazia zecilor de vizite efectuate de liderii noştri în capitala ungară. Acest lucru nu este posibil decât dacă este stabilit prin lege, iar parlamentarii maghiari nu au nicio intenţie să voteze o astfel de iniţiativă. Solyom a avut tupelul să spună că sistemul autoguvernărilor minoritare “compensează oarecum reprezentarea în Parlament”. “Acest sistem al autoguvernării compensează oarecum reprezentarea în Parlament. Din cauza numărului redus al persoanelor care compun minoritatea românească accederea în parlament este destul de dificilă pentru că alegerea unui parlamentar se face cu cel puţin 40.000 de voturi”, a spus preşedintele ungar. Finanţate de Budapesta, aceste auoguvernări au numai atribuţii în plan cultural şi sunt un instrument de control al minorităţilor. Nu de puţine ori, cu sau fără sprijinul Budapestei, în fruntea autoguvernărilor locale ale românilor, ajung chiar maghiari ce-şi cumpără voturile. În plus, Ungaria se bazează pe faptul că minorităţile sunt prea slabe şi puţin numeroase pentru a transforma autoguvernările în organe puternice pentru exercitarea drepturilor lor. În mai puţin de un secol, autorităţile maghiare au reuşit să reducă comunitatea românească la jumătate. La recensămîntul din 1990 au fost înregistraţi ca români în Ungaria 10.740 de cetăţeni. Reprezentanţele româneşti din Ungaria, inclusiv cele bisericeşti, estimează însă numărul românilor la 20-25.000 de suflete.
Pe de altă parte, liderul maghiar l-a contrazis pe Băsescu, care a declarat că în România autonomia teritorială nu va fi posibilă niciodată. În replică, Solyom a spus: “Ungaria consideră posibilă o asemenea autonomie teritorială şi va continua să susţină această aspiraţie a minorităţii maghiare din România, bineînţeles, în limitele clare ale Constituţiei României”.